Principiile Montessori

Controlul erorii: Maria Montessori a observat ca atunci cand li se da ocazia, copiii mai degraba s-ar corecta ei insisi, decat sa depinda de un adult pentru a face acest lucru. Ea considera ca a face greseli este o parte naturala a invatarii si ca dezvoltarea abilitatilor de auto-corectare ii ajuta sa isi dezvolte increderea si abilitatile de a lua propriile decizii.

Astfel, intr-o clasa Montessori, mediul fizic pregatit include incorporarea unui control al erorii in activitatile copiilor.
Exemplu: mobila este destul de usoara astfel incat sa fie mutata de catre copil. Acesta va cadea usor in cazul in care nu isi controleaza miscarile.

Obiectele din clasa sunt casabile. Copiii toarna usor din aceste obiecte fragile, iar educatorii ii invata cum sa le manevreze cu grija, astfel incat sa evite a le sparge.

Toate materialele sunt auto-corectante, senzorial manipulative, din ele copiii invatand prin auto-corectie, fara ajutorul profesorului. Intregul aparat de invatare este in asa fel conceput incat sa intrige copilul, stimulandu-i mintea in procese logice, de la cele de baza, la cele abstracte.

Normalizare: Potrivit Mariei Montessori, normalizarea „este cel mai important rezultat al intregii noastre munci” (Maria Montessori, Mintea absorbanta, cap.19).

Normalizarea este termenul Montessori folosit pentru a denumi copiii care sunt capabili sa se concentreze si sa lucreze liber in mediul Montessori, exersand auto-disciplina si pacea. Montessori spunea ca sunt trei stadii ale acestei normalizari: primul este acela in care copiii fac ceva pentru ca vor sa faca (pana la doi ani), apoi cand fac ceva pentru ca li se cere sa faca, iar al treilea atunci cand copilul face ceva pentru ca stie ca este lucrul potrivit care sa fie facut.

Mediul Montessori este structurat in asemenea maniera incat normalizarea sa se produca natural si cu gratie, fara a fi fortata. Fiecare copil este unic si fiecare are etapele sale de dezvoltare.

Independenta/autonomia copilului: Inca de la primii pasi intr-o clasa Montessori, copilul este lasat liber sa se miste, sa exploreze mediul special pregatit pentru el. Prin miscare, copiii exploreaza lumea. Ei o ating, se misca si o manipuleaza, ies si intra in lume pentru a admira frumusetea naturala din jurul lor. Libertatea si miscarea merg impreuna intr-un mediu Montessori. A deveni independent si capabil inseamna a fi liber sa explorezi si a te dezvolta. Independenta nu vine din statul ore intregi intr-o banca si din memorizarea faptelor. Ea se obtine din explorare, experimentare si creare a unei relatii personale cu ceilalti si cu lumea inconjuratoare.

Adultul este un mare observator: Educatorii Montessori reprezinta legatura dinamica dintre copii si mediul pregatit, ei isi observa studentii si le interpreteaza nevoile, modificand mediul in functie de nevoile si interesele acestora, notand rezultatul in mod obiectiv. Una dintre marile diferente dintre un educator Montessori si unul din educatia traditionala este increderea enorma pe care educatorii Montessori o plaseaza in abilitatile de dezvoltare ale copiilor. Adultul urmeaza copilul in nevoile sale, pregatind in asa fel mediul, incat acesta sa poata reusi in cautarile sale. Un educator Montessori se retrage adesea in timp ce copiii lucreaza, lasandu-i sa invete din propriile descoperiri si sa ajunga singuri la concluzii. In loc de a le furniza copiilor raspunsuri, ei ii angajeaza pe acestia in procesul de gandire logica.

Respectul fata de copii ca o fiinta complexa: Acesta este principiul de baza in Montessori. Adultul respecta copilul prin recunoasterea unicitatii sale si prin crearea unui mediu in care acesta sa se dezvolte potrivit intereselor sale. Intr-o clasa Montessori niciun copil nu este fortat sa isi abandoneze o activitate pana cand acesta nu este gata pentru a face acest lucru. El poate repeta activitatea de cate ori doreste si nu trebuie sa se opreasca pentru a lua parte la alta activitate.

Ancorarea in realitate a mintii absorbante: „Joaca este munca copilului” reprezinta una dintre cele mai cunoscute aforisme ale Mariei Montessori. In sens larg, joaca este intotdeauna o transformare in realitate a activitatii propriu-zise. Copiii foarte mici, de exemplu, transforma fiecare obiect pe care il pot apuca cu mana intr-un obiect pe care il baga in gura si il gusta. Alti copii transforma un bat si o carpa intr-o papusa sau o bucata de lemn intr-o barca. In acest fel, mintea absorbanta a copilului incearca sa ancoreze in realitate ceea ce el reuseste, potrivit varstei sale, sa inteleaga din ea.

Montessori pregateste copilul pentru viata: Atat prin activitatile de viata practica pe care copilul le descopera de la o varsta foarte frageda, activitati care nu inseamna ca invata copilul anumite corvoade, ci il invata sa devina adult, cat si prin prezentarile de gratie si curtoazie, educatia Montessori pregateste copilul pentru viata reala, invatandu-l cum sa se descurce singur, cum sa rezolve conflictele in pod pacifist, cum sa creeze o relatie intre el si mediul inconjurator, cums a ramana curios si dornic mereu de a invata, cum sa ii trateze pe ceilalti cu bunatate si cu respect, cum sa fie mai interesat de bucuria descoperirii decat de valoarea unui premiu sau a unei burse.
Exista, mai intai, activitati preliminare: cum sa ruleze si sa deruleze un covoras, cum sa ascuta un creion, cum sa puna jos un scaun si sa mearga pe o linie trasata.

Sunt apoi activitatile prin care copilul are grija de el insusi: cum sa se spele, cum sa se spele pe dinti, cum sa isi lege sireturile.
Urmeaza grija fata de mediu: cum sa aseze masa, cum sa spele vasele, cum sa mature, cum sa planteze o floare.
Activiatile de gratie si curtoazie cum ar fi scuturatul mainii, cum sa multumesti, sum sa spui te rog si cum sa iti sufli nasul sau sa stranuti.

Prin toate aceste activitati copilul invata sa isi faca in mod calm activitatea si sa obtina placere si satisfactie din ceea ce face.

Montessori este o filosofie si un stil de viata: Educatia Montessori este o abordare holistica care il pregateste pe copil pentru viata. Copiilor li se ofera posiblitatea de a castiga incredere in ei insisi prin activitatile pe care le fac, de a deveni independenti, curiosi, pasionati de invatatura si auto-motivati. Montessori le ofera copiilor o dragoste pe termen lung pentru mediul in care traiesc si ii ajuta sa se integreze in el in mod natural. Desi dateaza de aproximativ 100 de ani, educatia Montessori se aplica foarte bine in zilele noastre.