Oamenii se nasc cu darul inteligenței, rațiunii, iubirii și voinței, precum și cu puterea de a se adapta la orice mediu și de a-l modifica în funcție de propriile nevoi. Printre numeroasele tendințe umane, comunicarea este una esențială.

Maria Montessori spunea că oamenii nu moștenesc un model prestabilit de limbaj, ci „posibilitatea de a construi printr-o activitate inconștientă de absorbție, un potențial numit nebuloasa limbajului.”

Este evident că fiecare plan de dezvoltare are o importanță crucială în viața copilului, influențând comportamentul, aspectele cognitive și motrice. Fiecare etapă de dezvoltare îi aduce copilului noi abilități, iar pentru ca acestea să fie pe deplin integrate, trebuie dezvoltate în perioada sensibilă corespunzătoare. De exemplu, dacă se ratează perioada sensibilă a limbajului, problemele legate de articularea cuvintelor sau de formarea sunetelor pot fi foarte dificil de remediat ulterior.

Când un copil se află într-o astfel de perioadă sensibilă, este mai interesat și mai capabil să încorporeze noi abilități, mai ales dacă are ocazia să exerseze.

În primul plan de dezvoltare, de la naștere până la șase ani, se manifestă copilăria mică. Aceasta este o perioadă de creștere uriașă, atât emoțională, cât și cognitivă, copilul absorbând în mod activ și nefiltrat tot ce se întâmplă în jurul său. Rolul adultului este să selecteze cu atenție ce expune copilului și să-i ofere detaliile și timpul necesar pentru a-l ghida pe calea corectă.

Mediul clasei Montessori este bogat în resurse care susțin autoeducația copilului. Materialele din cadrul Montessano sunt atent pregătite pentru a oferi copilului lecțiile necesare de limbaj. De la salutul de dimineață până la lecțiile în trei timpi, copiii absorb sunetele și limbajul din mediul lor la fiecare pas, integrându-le ca parte din sine.

În primii trei ani de viață, educația se concentrează pe două direcții principale: dezvoltarea mișcării și dezvoltarea limbajului. Limbajul uman este înnăscut, existând în creier încă de la naștere, la fel ca instinctele de a mânca și a dormi. Există o „nebuloasă” a limbajului în această perioadă, iar stimulii din mediu sunt esențiali pentru a ajuta copilul să dezvolte limba timpului și locului său.

Pentru a învăța limbajul și a înțelege nuanțele sale, copilul trebuie să fie capabil să identifice începutul și sfârșitul unui cuvânt, să își amintească sunetul cuvântului la reauzirea acestuia, să asocieze cuvântul cu un eveniment și să repete sunetul. Mulți cercetători sunt de acord că există perioade speciale de sensibilitate pentru achiziția limbajului.

Pentru ca limbajul să fie absorbit în mod eficient, trebuie să fie prezente patru elemente: abilitatea de a auzi, un aparat de vorbire funcțional, dorința de a comunica și limbajul din mediu. Noi, adulții, ne însușim cunoștințele prin inteligența noastră, în timp ce copilul le absoarbe cu întreaga sa viață psihică.

Copilul învață limbajul în mod natural, trăind și experimentând lumea din jurul său.

Un articol inspirațional scris de Roxana Petre, pedagog Montessori la grupa de vârstă 1-3 ani, cu experiență de 10 ani în comunitatea Montessano.